De ce e bine sa ai in curte un alun? Daca stai la casa, o sa-l plantezi chiar azi!

Cu ajutorul unui alun plantat ai multe beneficii, chiar si financiare.

Poti sa castigi bani pe tot parcursul vietii de pe urma alunilor si ei aduc un beneficiu urias organismului prin aportul de oxigen. Cam de 120 de ani este durata maxima.

Aici sunt relatarile unui profesor care a scapat de pietre la rinichi:

“ Nu as fi putut rezista unei operatii, deoarece aveam pietre mari la rinichi. Am facut zilnic tratament cu miez de aluna, timp de trei luni, pentru a dizolva calculii renali. Zeci de ani au trecut de atunci, acum am 80 de ani si nu am nicio problema. Aceasta planta este un inger, mi-a salvat viata.”

Aceasta planta are un rol ecologic, pe langa cel economic si alimentar.

Alunul ajuta la micsorarea efectelor secetei, formand perdele de protectie a mediului si impiedicand alunecarea terenurilor.

Acest arbust creste spontan, la marginea padurilor de foioase, fiind raspandit in toate zonele tarii, dar in special in zona dealurilor. Poate sa atinga inaltimi de pana la 5 metri, frunzele sale sunt ovale, lung petiolate, iar florile au o forma caracteristica, fiind denumite popular “matisori”. Alunele sunt considerate a fi bombe nutritive, avand in continut calciu, grasimi, vitamine ( B,E,A ), fosfor, potasiu, magneziu, cupru, fier, sodiu, zinc, proteine.

Particularitati de crestere si fructificare:

Este bine dezvoltat sistemul radicular in lateral, insa in primii ani de la plantare radacinile cresc incet si nu patrund in sol prea adanc. Arbustul va forma micorize. Coroana sa este deasa si globuloasa, putand sa ajunga pana la 3-5 metri inaltime si sa formeze 15-20 ramificatii care pornesc din zona coletului.

Cinci subtipuri de muguri sunt formati:

Muguri vegetativi: plasati la baza ramurilor, pe lastarii lacomi si pe drajoni

Muguri micsti unisexuati femeiesti: sunt situati in partea de sus a ramurilor anuale. Se vor forma din acestia inflorescentele femeiesti.

Mugurii micsti – se formeaza din acestia un lastar care are in varf un amentii ( care sunt inflorescente barbatesti) si 2-3 muguri femeiesti la baza

Muguri adventivi: situati pe radacina si pe ramurile multianuale, fiind acoperiti de scoarta

Muguri amenti: din acestea se formeaza inflorescentele barbatesti.

Alunul face doua tipuri de flori, cele mascule se grupeaza in inflorescente care sunt denumite amenti. Fiecare dintre acestea contine intre 130 si 160 de flori. Florile femeiesti se grupeaza  cate 4-16 in inflorescente de tip glomerul. Frunctul reprezinta o achena monocarpica, care mai este denumita si pseudonuca.

Cerintele fata de clima si sol

Alunul nu are multe pretentii pentru temperatura, fiind destul de rezistent la ger si in faza de repaus vegetativ poate sa reziste si la temperaturi de -30 de grade Celsius. Insa florile sunt afectate de temperaturi de – 5 grade Celsius. Pentru cultura alunului, iernile aspre si lungi sunt favorabile. Fata de lumina, arbustul are pretentii medii. Nu sunt favorabile pentru alun zonele cu insolatie puternica. Om zonele unde cad annual 700-1000 mm se dezvolta bine. Cand nu este asigurat necesarul din apa, trebuie facute irigatii. Cel mai bine valorifica solurile aluviale, fertile sau cu o fertilitate medie. Nu este bine ca apa sa fie stagnata in sol, acest lucru determinand asfixiere radacinilor.

Pregatirea terenului:

Sunt potrivite terenurile care nu sunt in bataia directa a soarelui, deoarece insolatia puternica nu este suportata de alun. Chiar daca apare in toate zonele tarii, cel mai bine se dezvolta in zonele de deal. Este bine sa se amplaseze pe directie cu vantul predominant, deoarece polenizarea alunului este anemofila. Nu este pretentios fata de planta premergatoare, poate fi planta dupa orice planta, fara sa fie afectat de bolile acestora. Se poate pregati terenul cu 1-2 saptamani inainte de plantare.

Trebuie sa se elimine toate plantele si resturile de pe parcela. Puteti sa aplicati erbicide totale daca terenul este puternic infestat cu buruieni. Pentru fertilizarea de baza, aveti nevoie de 40t/ha gunoi de grajd si 400-500 kg de ingrasamant. Pentru decompactarea straturilor profunde ale solului, este bine ca terenul sa fie lucrat la adancimea de 60 de cm. Daca nu exista posibilitatea ca solul sa fie lucrat in profunzime, se poate sapa la o adancime normala, insa gropile de plantare vor fi mai mari.

Plantarea:

Toamna este perioada potrivita pentru plantare, deoarece precipitatiile din toamna ajuta la prinderea pomilor, iar perioada iernii ii ajuta sa se acomodeze cu noile conditii de mediu. Se deshidrateaza usor radacinile alunului. Cand puietii sunt trasportati pe distante mari, se introduc radacinile intr-un vas cu apa pentru a se putea rehidrata. Se elimina prin taiere ranile de pe radacini, inainte de plantare. Fasonare este numita aceasta operatiune, avand ca scop mentinerea unui sistem radicular cat mai sanatos. Pentru mentinerea umiditatii din jurul radacinilor, se introduc intr-un amestec care este format din apa, pamant galben si balega de vaca.

Realizarea gropii urmeaza dupa lucrarile de pregatire a materialului de plantat. Se sapa cu 2-3 zile inainte de plantare, sau chiar in aceeasi zi. Este recomandata urmatoarea schema de plantare: intre randuri o distanta de 6 metri si intre puieti pe rand 4-5 m distanta. Este o specie autosterila si din acest motiv se vor planta pe parcela 2-3 soiuri diferite.

Gropile ar trebui sa aiba urmatoarele dimensiuni: 50x50x50, daca terenul s-a lucrat cum trebuie (desfundat la 60 cm). Cand terenul a fost lucrat superficial (20-30 cm), dimensiunile ar trebui sa fie cat mai mari (100x100x80 cm). Se introduce la baza gropii un amestec din gunoi de grajd si pamant revan. Se introduc puietii in sol pana cand radacinile sunt acoperite cu pamant bine. Este necesar ca la plantare sa se asigure un contact strans intre sol si radacini. Dupa ce au fost plantati, arbustii se uda cu 10-15 litru de apa, in primul an de plantare, udarea ar trebui repetata de 5-6 ori.

Lucrarile de intretinere

Taierile sunt una dintre cea mai importanta lucrari de intretinere. Sunt destul de simple aceste operatiuni in cazul alunului. Au rolul de a dirija cresterile naturale ale pomului, in acest fel coroana fiind mentinuta sub forma de tufa. Este bine ca taierile sa fie facute din al doilea an, deoarece in primul an arbustul are o crestere lenta. In perioada de repaus vegetativ este bine sa fie sa fie efectuate aceste operatiuni ( ianuarie- februarie).

Se aleg in al doilea an maxim 10 ramuri principale. Trebuie sa fie crescute uniform si este bine sa nu se umbreasca reciproc. Sunt formati foarte multi drajoni, care se vor elimina deoarce acestia consuma resursele necesare pentru fructificare. Coroana va se mentine aerisita in cel de-al treilea an. Cand este nevoie se elimina o parte din ramuri. In anul urmator, taierile vor elimina ramurile uscate, drajonii sau ramurile uscate.

Cand pomul a ajuns la capacitatea maxima de productie, taierile urmaresc normarea incarcaturii de rod sau stimularea fructificarii fiind eliminati lastari care au un an.

Cand fructele au ajuns la maturitate deplina se face recoltarea. Va dati seama de asta cand culoarea fructelor este ciocolatie-roscata, este uscat stratul dintre coaja si samanta si fructele se desfac usor din invelis.Recoltarea se face prin scuturarea arbustului si adunarea fructelor sau prin culegerea lor direct din om. Cand se culeg alunele cu tot cu invelis, este bine sa se elimine. Trebuie sa fie uscate fructele pentru a fi pastrate in conditii optime. Se pun 4-6 zile la soare, fiind asezate in straturi subtiri.