Cercetările din ultimii ani au dovedit că slănina are de fapt efecte pozitive asupra organismului. Aceste calități se datorează acidului arahidonic, care favorizează scăderea colesterolului, îmbunătățește funcțiile de protecție ale organismului și este necesar pentru producerea compușilor chimici responsabili pentru răspunsurile imune și reacțiile inflamatorii.
Cantităţi mici de grăsime sunt de folos pentru inimă şi vasele de sânge, reglementează contracţiile musculare ale organelor interne, inclusiv ale muşchiului cardiac, şi sprijină tonusul vascular.
Fumătorii au, de asemenea, un beneficiu dacă mănâncă puţină slănină, datorită faptului că ea conţine seleniu. Acest microelement întăreşte sistemul imunitar şi previne oxidarea în organism. Astfel, pagubele produse de ţigări se reduc parţial.
Slănina încetineşte şi intoxicarea alcoolică, prin acoperirea pereţilor stomacului cu grăsime şi crearea pansamentului gastric, care previne absorbţia rapidă de alcool din stomac. Alcoolul trece mai departe în intestin, unde, totuşi, va fi absorbit, dar treptat.
Dureri de dinţi. O felie mică de slănină nesărată se aplică pe dintele dureros, între gingie şi obraz, pentru 15-20 de minute. Durerea de dinţi dispare treptat.
Grasimile saturate se gasesc in unt, lapte, carne, peste gras, ou(surse animale), dar si in nuca de cocos/uleiul de nuca de cocos(sursa vegetala).
Rolurile lor sunt foarte importante in chimia corpului:
au gust bun si dau senzatia de satietate, reducand per ansamblu numarul caloriilor totale consumate ;
ele alcatuiesc cel putin 50% din membrana celulara, asigurand celulelor integritate structurala si functionare optima;
sunt necesare pentru sanatatea sistemului osos. Pentru a asigura o buna includere a calciului in os 50% din grasimile din dieta ar trebui sa fie saturate (1);
scad Lp(a), o substanta ce arata predispozitia si progresia spre boala coronariana;
protejeaza ficatul de diferite toxine(alcool, unele medicamente etc) (2) ;
sunt necesari pentru utilizarea adecvata a acizilor grasi esentiali! Acizii omega-3 sunt mult mai bine retinuti/procesati in tesuturi daca dieta este bogata in grasimi saturate.(3) ;
imbunatatesc functionarea sistemului imun (4);
acidul stearic (18 atomi de carbon) si palmitic (16 atomi de carbon) sunt ‘hrana’ preferata a inimii. De fapt inima are in jurul ei o rezerva importanta de grasimi saturate.(5);
acizii grasi saturati cu lant scurt si mediu(MCT= trigliceride cu lant mediu) au importante proprietati antimicrobiene, protejand tractul digestiv de actiunea unor microorganisme daunatoare ;
dovezile stiintifice existente pana in prezent nu au reusit sa arate ca grasimile saturate sunt responsabile de boala de inima. De fapt placutele de aterom de pe vase contin doar 26% grasimi saturate , restul e grasime nesaturata, din care mai mult de 50% e polinesaturata (6).
Colesterolul si beneficiile lui:
Colesterolul este o molecula denumita si 3β-hidroxi-5-colesten.
organismul uman are 140g de colesterol din care doar 8 grame e prezent in plasma sub forma de LDL(lipoproteine cu densiatate mica), iar 1-2 grame din acest colesterol sunt reinnoite zilnic ( s-a studiat ‘balanta colesterolului’ bazat pe eliminarea steroizilor prin fecale ) , 1 gram provenind din sitenza endogena, colesterolul ingerat din alimente nedepasind 0,6 grame ( surse : creier 3 g/100g , galbenus 1,7 g/100g , rinichi 0,35g/100g , ficat 0,25 g/100g , unt 0,3 /100g , untura de porc 0,1g/100g ) ;
este principalul constituent al membranelor celulare si al lipoproteinelor plasmatice, contribuie la reglarea fluiditatii membranelor (are caracter amfipatic) ;
creierul uman, indeosebi substanta alba, este foarte bogat in colesterol liber . Continutul in colesterol al creierului si nervilor creste in perioada de mielinizare si ramane constant tot restul vietii.
ficatul, glandele corticosuprarenale si gonadele(testicul/ovar) contin si ele o mare cantitate de colesterol;
Lipoproteinele plasmatice contin si ele colesterol, in proportii variabile, acesta reprezentand o forma de transport intre diverse compartimente ( intestin-ficat-tesuturi ).
Colesterolul este precursorul hormonilor sexuali/corticosuprarenalieni, al acizilor biliari si al vitaminei D3.
0 Comentarii