Un soi de pește a fost retras de pe rafturile supermarket-urilor din mai multe țări. Asta pentru că ar fi toxic pentru organism, potrivit ultimelor cercetări. Românii, însă, continuă să-l achiziționeze fără să știe aceste lucruri.
Peștele pe care mulți români îl adoră este, de fapt, toxic. Este vorba despre pangasius, cunoscut și sub numele de Basa, iar specialiștii trag un semnal de alarmă. Acest soi de pește este toxic pentru organism! O analiză amănunțită a demonstrat că acesta conține metale grele.
Pangasius este un pește de apă dulce originar din Vietnam. Mulți români îl consumă, pentru că este ieftin, nu conține oase și are un conținut scăzut de grăsimi, dar nu știu la ce riscuri se expun. Puțini știu faptul că pangasius este pescuit din cele cele mai poluate râuri din lume, și anume râul Mekong. Acesta conține mult mercur, un metal extrem de greu, care este asociat cu cancer și anomalii psihice. Peștele pangasius este un experiment genetic al cercetătorilor chinezi. Aceștia au constatat că peștele are o toleranță extrem de crescută la toxinele prezente în apă. Acestui pește i se mai spune și „peștele-sanitar”, tocmai din acest motiv.
Consumat, pangasiusul devine periculos pentru organismul uman. De regulă, el se hrănește cu toxine, bacterii şi microorganisme, dar și cu resturi de pești morți. S-a constatat că fileurile de pangasius sunt tratate cu fosfați și acid citric în timp ce este procesat. Specialiștii susțin că un consum mare de fosfați poate duce la boli grave de inimă.
Trei români au murit după ce au consumat pangasius
Mănăstirea Florești din județul Vaslui se află în centrul unui scandal. Trei persoane au murit după o pomană făcută de Mănăstirea Florești. Asta după ce au mâncat pangasius cu legume. În plus, alte 140 de persoane au ajuns la spital. Directoarea Institutului de Medicină Legală Iaşi, Diana Bulgaru, a declarat că probele care au fost aduse spre analiză aparţin uneia dintre persoanele aflate în viaţă.
„Sunt probe care intră în aria de lucru a medicinei legale. Noi facem determinări toxicologice, screeningul prin reacţii chimice. Ce se încearcă la IML este punerea în evidenţă, în situaţia în care din probele rezultate vor rezulta, a nitriţilor, pesticidelor, medicamentelor, drogurilor, alcoolii metilic şi etilic, etilenglicol, urmând ca rezultatele obţinute să fie transmise organelor abilitate. Probele, la momentul actual, exclud nitriţii, nitraţii”, a declarat dr Diana Bulgaru, conform Agerpres.
SURSA FOTO: Social Media
0 Comentarii